Bebe rasfatat

Nici nu cred ca e corect sa spui cuvantul "bebe" alaturi de cuvantul "rasfatat". De ce? Foarte simplu: bebelusii sunt puiuti care nu stiu sa comunice altfel decat prin planset la inceput. Un copil incepe sa vorbeasca cat de cat coerent dupa 2 ani....deci cand nu mai e bebe. Ce inseamna rasfatat? Din ce am observat, inseamna ca nu isi asculta parintii si nu e civilizat. Bebe nu are cum sa isi asculte parintii ca nu are concepte gata inoculate si abia incepe sa isi cunoasca lumea inconjuratoare deci nu are cum sa fie civilizat.

Inca o aberatie a vremurilor cenusii: " Nu il tine prea aproape de tine pe bebe, ca o sa fie un inadaptat". Adica alapteaza-l, dar numai pana la 3-4 luni ca dupa aceea nu mai e bun laptele, pune-l in camera lui, ca dupa aceea nu o sa mai vrea sa doarma singur, nu fa asa fa altfel ca asa au crescut generatii...Adica, nu ii raspunde la nevoi ci fa cum vrei tu sa aiba nevoie.

Sa inteleg si eu: am nascut un mic monstrulet care vrea sa ne faca zile fripte cu nevoile lui si noi trebuie sa il punen la respect. Aoleu. Si pozele cu burtica? Si inimioare si parinti indragostiti? Ne prefacem ca iubim si apoi cadem in ignoranta?

Iau si eu dupa logica mea, iubirea inseamna daruire, compasiune, la bine si la greu. Bebe se naste intr-o lume straina, si are ca aliati parintii. Astfel dragii de ei sunt datori sa se ridice la asteptarile celui mic si sa ii ofere un prim exemplu de iubire.

Nevoile, de altfel primare, ale unui bebelus nu sunt mofturi, razgaieli sau bravade, ci de-adevaratelea parintii sunt responsabili sa ii ofere comfortul necesar dezvoltarii fizice si psihice. Pe langa mancare si igiena, nevoia de apropiere, de comfort, de caldura mamei sunt nevoi instinctuale prezente si urgente de potolit.

Iubire se vede si se simte.

Mi-e podul plin de sfaturi binevoitoare

Of, cat de des aud chestia asta cu "nu-l mai tine in brate ca o sa fie un rasfat", "nu il purta in Manduca", "lasa-l sa planga, ca face plamani", "vezi ca isi da cu palma peste fata si va fi un inadaptat", "nu il mai alapta ca va fi toata viata dependent de tine", "e tot dupa tine toata ziua, va fi un baiat "de fusta mamii".... ii strici tot viitorul".....
Mai, ho! Decand am nascut capul meu si-a dublat volumul de atata critica "constructiva", "intentii bune" si viziuni sumbre asupra viitorului lui bebe. De ce? Zic si eu, ca mama proaspata in lume...de ce? E asa o schimbare mare in viata unui om, femeie sau barbat, in momentul in care se naste pruncul lor...Totul se schimba, iar Universul incepe de la 0 cand il primesti pe bebe in brate si incepeti sa faceti cunostiinta.  Ultimul lucru de care ai nevoie este sa primesti informatii inutile si sperieti grozavi.

Precum am mai spus, e greu, e extraordinar de greu sa fii parinte, dar mai ales mamica. Cartile ce le-ai citit, parerile ce ti le-ai facut ca mamica de burtica....vax. Cu bebe in brate se schimba rotatia Pamantului.

Eu am inceput simplu: cateva idei preconcepute pe care le-am adaptat cu timpul :) Ideea de baza: am in brate un pui de om caruia trebuie sa ii ofer toata atentia, dragostea si cunostiintele pentru a ajunge un adult fericit. Pare ok? In mare asta imi doresc sa ii ofer si fac tot ce imi sta in putere sa imi indeplinesc misiunea.

Ok. Toate bune si frumoase. Bebe e bine si ajungem acasa si incep grijile firesti: oare il spal bine, de cate ori ar fi ideal sa fie spalat, oare papa destul de mult, oare l-am sters bine dupa urechi, ii e cald ii e frig, sa ii dau caciula??? Dupa care apar sfaturile moralizatoare: da-i copilului caciulita ca il ia curentul (la 35°C cand nu adie nici frunza), pai nu ii dai papuci in picioare (nici macar nu merge), sa ii dai lapte la 3 ore ca altfel nu ai trai cu el (si daca plange ca ii e sete, vrea comfort sau pur si simplu i se face foame mai repede? Il ignor si imi beau cafeaua mai departe. ...sa planga sa faca plamani :( )

Pai, in cazul acesta, un bebelus care nu doarme la program si nu respecta un program impus  e clar o corvoada pentru parinti. "Ce copil rau!"

Dragii mei, parinti, bunici, matusici si unchiuleti, mai ho! Suntem oameni, adica umani, adica avem sentimente si constiinta. Pai...sa iti lasi copilul de 1 zi sa planga pt ca nu au trecut 3 ore decand a mancat ultima oara e uman? Pe bune?! Si-a "rasfatat" cineva copilul cu san pana la 5 ani si apoi a iesit un copil dependent de parinti pana la batranete??

Hai sa o luam pe rand. Ai in brate un pui de om, celula din celula ta si a omului iubit. Cum vrei sa te porti cu el? Sa il pui la respect sau sa ajunga sa te vada ca un sprijin in dezvoltarea lui? Sa ii impui gandirea ta sau sa il ajuti sa isi dezvolte propriile abilitati?
La bebelusi e si mai simplu: bebe plange si incepi sa ghicesti motivul. Si nu, niciodata un bebelus nu plange ca sa te faca pe tine sa o iei razna. In cel mai rau caz plange ca are "colici" si el o ia putin razna de frustrare. (Da, s-a ajuns la concluzia "fericita" cum ca nu exista dureri de stomac care sa fie atribuite faimoaselor colici, ci mai degraba bebe e frustrat sau suparat si se descarca prin plans) Cu cat afli mai repede motivul pentru care plange, cu atat se linisteste mai repede si, dupa un timp, iti mai si zambeste.

Gura lumii e atat de controversata incat nici ea nu stie defapt de ce mai sustine atatea aberatii. Eu consider ca fiecare isi creste puiul din instinct, pentru ca tot animale suntem, mai vorbarete, dar tot acelasi scop ca ursul din padure avem.
Va rog insistent sa ganditi de 3 ori inainte sa dati un sfat... Nu exista Mama Ideala, nici Copilul Ideal, dar sunt sigura ca fiecare vrea ce e mai bine pentru copilul ei. Si daca eu am ales sa il port in marsupiu, sa il alaptez pana cand isi doreste el asta, sa nu il las singur in camera lui, sa ii raspund la planset si sa nu ii pun caciulita in casa, e absolut alegerea mea. Cand am nevoie de sfaturi sa fiti sigure(i) ca le voi cere si nu voi cauta unul ci cat mai multe din care sa aleg si sa decid.

Haideti sa fim umani si sa trecem peste concepte inoculate in vremuri de restriste. Gata cu "asa trebuie ca..", "asa e cel mai bine ca asa au crescut generatii","uite ca a crescut si cu palme la fund si trasa de codite  in fata colegilor",....nu. Nimeni nu s-a simtit bine certat sau ignorat si nu "a crescut unde a dat mama" ci din cate vad in jur, generatii intregi sunt blazate si deprimate.
Hai sa facem putin mai bine.
Si acum vad expresia indignata la auzul unei stiri de prin '90 cum ca in America profesorii sau parintii nu au voie sa loveasca sau sa jigneasca un copil. Pai, daca nu e politicios sa jignesti un adult, un copil la inceput de viata e mai prejos si poate fi mustruluit ca vrea sa manance prea des? In nici un caz. Bebelusul vrea sa supravietuiasca si are nevoie de atingerea mamei, de sanul ei si de grija tatalui. E mare nevoie de intelegere, rabdare, iubire ca sa te adaptezi la noul stil de viata si ai nevoie, ca mama, de sustinerea apropiatilor, nu de sfaturi oculte din vremuri cenusii.

Asa ca, va rog, fara sfaturi si predictii sumbre, inumane sau apocaliptice.

Bebe creste

Am ajuns la momentul X cand ma uit la copilul meu si as vrea ca timpul sa stea in loc. A.S. are deja 1 anisor...Cand a trecut timpul? Ieri aveam in brate un bebelic plangacios si iubaret, iar azi zburda pe piciorele lui in toate directiile, ma prinde cu mainile de cap si imi da pusi si danseaza cand aude o melodie ce ii place. Nu stiu cum si mai ales de ce a trebuit sa zboare timpul asa de repede??

Ma uit la jocul lui cu pietricelele si deja il vad plecand cu prietenii in oras, venind acasa cu prima prietena, ooooffff.... Timp!

Cand  am starea asta il iau in brate si il strang tare, tare, il sarut cu dor, trag aer in piept adanc si ma arunc din nou in realitatea cotidiana unde inca mai am un copilas zburdalnic si plangagios si iubaret si perfect.

Diversificare

Si a crescut si am ajuns la diversificare. Cu groaza ma gandeam ca "ce stiu eu despre gusturile lui Albert??" Adica existe scheme, discutii, retete, dar ce faci daca nu vrea sa manance nimic? Cariera de mama e in pericol.
Pai nu a fost chiar asa. Mai intai am luat una bucata schema de pe diversificare.ro si am citit-o si rascitit-o pana am prins putin ideile principale. Apoi am achizionat o carte scrisa de Domnisoara dr. Livia Ognean pe tema diversificarii. Am rasfoit, prins idei principale si cautat mai departe. Am primit si de la doctorita de familie o foicica cu diversificarea de la 4 luni cu suc de morcovi, dar nu am stat prea mult sa analizez perspectiva aceasta. Adica eram mai mult decat sigura ca voi incepe diversificarea la 6 luni. Am mai cautat una alta pe Internet si ma simteam eu pregatita de noul pas.
Prima zi a fost un succes total : a gustat ce I-am oferit (o lingurita de morcovel pasat) si apoi a scuipat-o indignat. Bun. Laptic avem, asa ca nu ne panicam. Am continuam cu introducerea treptata la 3 zile a fiecarui nou aliment. La un moment dat am ajuns sa cred ca nu ii place deloc mancarea si va fi un bebe care pana la 2 ani papa doar lapte de mama.
Acum Albert are 1 an si inca nu mananca morcovel pasat sau fiert sau crud. Are deja cateva mancaruri favorite. Si cel mai important,  incearca sa pape singur. Isi ia mancarea singur sa o bage in gurita, si aproape manuieste tainele tinutului linguritei in mana. :)
Fiecare pas e important si pretuit.

Despre sarcina si alaptare

Hmmm...ce zile senine. Mi-a placut mult sa fiu insarcinata. Cam asta ar fi ideea principala.

 De ce e fain sa fii insarcinata? Pentru 1 milion de motive: mandria ca ai putut sa procreezi, bucuria de a visa un destin glorios pentru micul embrion, nerabdarea de a vedea micuta creatura, "fluturii" din stomac pe care ii ai cand incepi sa il simti cum se misca in burta ta, fericirea deschiderii unui nou capitol al vietii, iar toata insiruirea de motive se termina cu un vis ascuns de a naste un sufletel caruia sa ii daruiesti iubirea ta.

In toata perioada sarcinii am citit diverse materiale despre sarcina, pregatire pentru nastere, ingrijirea bebelusului si toate mi-au prins bine. Dar sincer, dupa ce treci prin toata experienta incepi sa cerni toata informatia si sa adaptezi situatiei. M-am concentrat foarte mult pe nastere in sine si pe sarcina, dar uitandu-ma in urma poate ar fi fost mai bine sa citesc mai mult despre alaptare. Sa va spun si de ce. In sarcina esti ghidata de ginecolog, mergi la cursuri de Scoala Parintilor, ai materiale cat incape pe tema asta. Ok, dar asta trece. 9 luni zboara ca gandul si ca vantul. Te trezesti, cum am fost eu(foarte Zen de altfel) ca bebe nu stie sa suga cum trebuie. Pam Pam. La privat ai asistente care se tin de tata ta sa o prinda bine copilasul, mai un doctor neonatolog, dar pe bebe nu il invata nimeni cum sa se prinda bine si sa pape cat ii trebuie. In cazul acesta, prinde bine dupa ce iesi din spital, sa stii ca exista grup de sprijin pe Facebook pentru alaptare, carti de specialitate, doctorul de familie(daca ai noroc) mai poate sa te ajute...si poate ginecologul daca simti ca e ok pe subiect. In rest, cine are noroc se informeaza de specialisti in alaptare, dar care sunt foarte putini deocamdata in zona.

In sarcina copilul isi ia singurel ce are nevoie sa se dezvolte bine, iar cand se naste legatura cu mama sa se pastreaza in primul rand prin alaptare. Nu mai stiu exact cine mi-a zis, ca laptele are gust de lichid amniotic. Va dati seama? Singura legatura cu ce ii era familiar copilului este lapticul mamei. Mi se pare incredibil! Inceputul lumii pentru fiecare bebel e cu gust de mami :) De asta mi s-a parut foarte important sa fac orice sa il alaptez. Si nu a fost usor.

In imaginatia mea, bebe se naste, il pui la san si gata, toata lumea e fericita, big smile for the camera :) Varianta reala a fost putin mai complicata. Dupa 10 ore de travaliu in care bebe nu a vrut sa inainteze pe canalul de nastere, s-a decis cezariana de urgenta. A iesit bebica, suparat pe ce i se intampla ca toti bebelusii, si...la san a stat foarte putin. Dupa ce au trecut anestezicele, m-am ridicat sa merg in salon si l-am primit pe bebe. Flamanzila ar fi vrut el sa pape, dar nu ii venea cum vroia el sau cat vroia el si cat am stat in spital a primit completare. Am fost hotarata sa alaptez exclusiv si pana la urma am reusit.

Asa ca bebica vine, si trebuie sa stim de toate,

Vine bebe. Ce avem nevoie?

Asa...La inceput te iei dupa filme. Din nou, filmele americane, ne-au aratat cate lucruri se pot cumpara pentru bebei si ce lume minunata oferim copilului daca ii cumparam o gramada de chestii. 

Pai, sa incep cu inceputul. Eu am visat un patut de bebe care sa se legene, dar nu a fost sa fie. :) Am primit un patut clasic si nu am mai cumparat altceva. L-am culcat pe bebe in patut  si m-am ridicat de sute de ori din pat ca sa ajung la bebica infometat. Nu a fost chiar usor pentru primele saptamani dupa cezariana. Asa ca as recomanda un patut care sa poate fi atasat langa patul parintilor ca alaptarea sa fie mai usoara si pentru ca lui bebe(contrar multor "experti" din jurul meu) ii place sa simta pe cineva aproape. Eu nu am riscat sa il tin in pat intre noi pentru ca eram terminata de oboseala si imi rula in cap un film in care ma rostogolesc peste el sau il sufoc cu sanul in timp ce manca.

Si, in timp ce ma trezeam la prima licarire a printului meu, aveam si ideea fixa ca trebuie sa imi pun perna de alaptat...Well, ajuta foarte mult la somn in timpul gravidiei, iar pana pe la 3 luni am folosit-o intens. Dar cand a inceput micutul sa se intoarca de pe o parte pe alta si sa faca o mica "greva a suptului" a trebuit sa gasim o noua pozitie de alaptat. Inca mai avem perna si lui ii place sa o ia in brate. Deci nu am luat-o degeaba.

Masuta de infasat ideal ar fi sa fie in baie una pentru momentul de dupa baita cand il stergi pe bebe si il imbraci, si alta in camera pentru celelalte schimbari de pampers. Noi am facut cald in casa si dupa baita veneam cu omuletul in camera sa il imbracam. Nu a racit si nu am avut probleme.

Cadita de baie. Noi am luat una cu suport de copil incorporat..Nu as zice ca a fost cea mai buna decizie pentru ca acuma spatiul ocupat de forma aceea ar fi putut fi liber pentru joaca. Daca ar fi sa iau alta as lua o cadita simpla, si suport pentru bebe separat. Plus ca suportul poate fi si din material moale pentru bebe.

O investitia mica dar valoroasa este termometrul de baie, Oricat de "mama omida" ai fi 36 de grade nu ies numai "din cot". Inca il mai folosim :)

Un obiect care a lipsit cu desavarsire din "kitul nou-nascutului" a fost cantarul. Aveam un cantar simplu de baie, si desi am meditat de cateva ori cu degetul pe "Cumpara acum" am decis sa nu luam. Logica e simpla: pana la 6 luni mergi la doctorita de familie de ti se acreste si iti cantareste si masoara plodul. Si daca tii musai sa stii cat a mai pus pe el, il poti cantari urcandu-te cu el in brate pe cantar. Zis si facut. Nu am fost obsedata sa ia in greutate nu stiu cate grame..

Trusa de cosmetica: adica forfecuta de unghii sau unghiera pentru bebelusi, ser fiziologic pentru nasuc si poate piaptan. Mama folosea pentru nasuc pompita aceea de cauciuc, dar eu ma descurc cu ser si servetel infasurat, cum mi-a aratat asistenta in maternitate.

Paturica educativa foarte de ajutor ca ii mai atragea atentia(vreo 10 minute). I-a placut mult sa se joace pe paturica, dar de pe la 2 luni si pana a inceput sa stea bine in fund, pe la 7 luni.

Leaganul sau balansoarul. Noi am ales varianta cu leagan, in ideea ca poate se va da in el mai multa vreme. Defapt, cand mergea automat leganusul ii venea sa vomite la bebe. Dar a fost un super ajutor, pentru ca pana se distra el cu vreo jucarie in leagan, mai puteam sa fac si eu una alta.

Tema magica: caruciorul. Vai de noi. Atatea modele si branduri si optiuni de te iei de cap. Am mers pe varianta 3 in 1, adica carucior, landou si scaun de bebe. Usor de manuit si de impins, cu roti de cauciuc, culoare neutra in caz ca urmatorul bebe e fetita. Toate bune, dar de la 2 luni nu a mai vrut plimbat in carucior. In casa nu reuseam sa il adorm, in carucior nu mai vroia deloc sa stea. Pai " lasa ca se invata el". Nu am vazut logica parerilor de genul si am cautat o modalitate noua de a-l adormi, inafara de in brate, pentru ca deja imi crapau mainile dupa 2 ore cu el. Zis si facut, am primit un sling si bebica al meu a dormit bustean in el. :) Cand a mai crescut putin si era tot mai greut, am luat un wrap elastic, iar acum ne plimbam in SSC(Soft Carrier Structured). Decand il port e mult mai linistit, doarme bine si eu sunt bucuroasa ca pot sa ies rapid din casa. (important cand ai un bebe marait ce nu vrea sa doarma in casa)

Sutien de alaptat si hainele de alaptat. Sutien eu as zice ca e foarte OK si unul simplu, de bumbac, fara balene. De ce? Pentru ca pe mine ma enerva pana tot asezam cupa la loc. Tot aici pot sa incadrez si hainele de alaptat.  Foarte utile, mai ales pentru mamicile carora le e jena sa alapteze in public. Nu va feriti dragelor, pentru ca in casa o poti lua razna daca stai tot timpul, iar cand sunteti la plimbare nevoia copilului pentru laptic e mai importanta decat privirea mirata sau indignata a trecatorilor.

Nu am uitat de biberoane, dar dragelor, chiar nu e nevoie de ele. "Pai si in ce ii dai ceaiul?" Care ceai? Nu e nici o dovada ca daca ii dai ceai copilului va fi mai sanatos. Ba sunt studii cum ca ceaiul inhiba absorbtia fierului in organism, daca e consumat in cantitati mari. Deci natural e alaptatul, nu biberoane, prafuri si ceai.

Am mai folosit la inceput mameloane de silicon, pana am reusit sa avem un alaptat ca la carte, si un sterilizator cu aburi. Mai folosim sterilizatorul la canita lui de apa. Ocazional i-am dat suzeta sa isi scarpine gingiile, dar mai mult nici ca le tine. Si ma bucur ca nu l-am obligat sa tina suzeta ca era un obicei ce trebuia apoi dezvatat.

Hainite e de la sine inteles ca vor trebui. Eu am luat marimea 50 de inceput cateva si chiar 56. Prosopele vreo 2, paturici, pampersi marimea 2, paturica de schimbat, servetele umede(cine poate fara si prefera sa il spele pe bebe, super fain!)

Am avut si carusel deasupra patutului si i-a placut o vreme. L-am dat jos cand a inceput sa stea in fund si sa ajunga sa traga de el. Acum avem un magarus cantator cu care il adormim pe bebe in fiecare seara.

Sper ca nu am uitat ceva important, dar cam astea sunt lucrurile care ne-au fost noua de folos.

Cum e sa fii mamica?

Oooo... Cat de mult am avut in minte subiectul acesta. :) Am analizat, citit, intrebat in stanga si-n dreapta despre cum e sa fi mamica.

Oficial, din 1 iunie 2014, am inceput practica. Am nascut la privat, deci primele zile au fost rasfat(desi faptul ca dupa cezariana inveti din nou sa mergi si sa te misti nu se poate numi chiar rasfat :P) 

Prima zi acasa. Horror! Fara ocolisuri doamnelor, domnisoarelor, dar a fost horror. Una bucata bot de om plangacios si total dependent de o mamica obosita, naucita de dureri si medicamente si un tatic care nu stie inca pe ce sa puna mai repede mana sa ajute. Un deliciu. Sincer, am plans 3 zile...Dar cand cel mic depinde de tine inveti repede ca nu prea ai vreme sa bocesti. 

Ne-a fost greu cu alaptatul la inceput, pentru ca din maternitate a primit si supliment iar eu nu am vrut in ruptul capului sa prepar lapte praf. Si nu am gresit. In cateva saptamani a disparut durerea de sani, aici v-as sfatui sa nu va spalati pe sani inante si dupa alaptare(cum am fost eu sfatuita). Imediat dupa ce m-am plictisit de atata spalat sanii au fost mult mai ok si nu se mai inflamau asa tare. Pad-uri pt sani recomand cu drag, sunt minunate cele de la Chicco si Avent. Nici bebe nu prindea bine sanul, si ne-am "distrat" cu silicoane (adica mameloane de silicon), pana ne-am sincronizat pe tema alaptatului. 

Filmele acelea unde copilul se pune in patut si doarme pana dimineata....fictiune. Or fi vreo cateva mamici fericite, dar eu nu ma numar printre ele. Nu prea dormea ziua, noaptea putin mai bine si mai mult. Vreo 2 luni ne-am chinuit reciproc, el pe mine ca plangea daca plecam de langa el, eu pe el ca nu pricepeam ce isi dorea. S-a facut inteles in momentul in care nu a mai vrut nicicum sa stea in carucior. NU MAI VREA IN CARUCIOR??? CE NE FACEM? Nu am vrut sa il stresez si am cautat alternative. Asa am cautat si am dat de un grup de mamici informate pe tema BABYWEARING-ULUI. Am citit, intrebat, probat si am luat la purtator un sistem ergonomic adecvat, un wrap elastic, iar puiul meu a reusit insfarsit sa doarma bine, iar eu sa ies la plimbare in fiecare zi. Face bine aerul curat si miscarea. 

E greu sa fi mamica, dar e adevarat ca te simti implinita cand ai un pui.